post-thumb

Un nou set de obligații ale platformelor de content video

Ministerul Culturii a lansat spre dezbatere publică proiectul de modificare și completare a Legii 502/2002 a audiovizualului prin care transpune în dreptul intern Directiva (UE) 2018/1808. Cele mai importante modificări se referă la reglementarea mediului online prin instituirea de obligații în sarcina furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video, cum ar fi de exemplu YouTube, TikTok, Facebook sau Instagram.

În perioada în care proiectul a fost în dezbatere publică, am transmis o serie de sugestii de îmbunătățire a proiectului către Minister, pe care ne-am gândit să le împărtășim aici, alături de câteva idei despre reglementarea în lucru și cum aceasta va modifica peisajul în care funcționează platformele care găzduiesc materiale video.

Din sinteza de mai jos vei afla:

  • dacă serviciul pe care îl operezi ar putea cădea sub incidența noii reglementări în forma ei supusă dezbaterii publice;
  • ce obligații ai putea avea ulterior intrării în vigoare a reglementării;
  • cum va arăta rolul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) în contextul noii reglementări.
În primul rând, ce sunt furnizorii de platformă de partajare a materialelor video și cui s-ar aplica această reglementare?

Vei fi considerat un astfel de furnizor dacă oferi un serviciu ce are următoarele caracteristici cumulative:

  • Serviciul sau o parte a acestuia are ca scop principal furnizarea către publicul larg de programe sau de materiale video generate de utilizatori;
  • Furnizarea se face în scop informativ, de divertisment sau educativ prin intermediul rețelelor de comunicații electronice;
  • În calitate de furnizor al platformei, nu ai responsabilitate editorială asupra conținutului afișat, însă stabilești organizarea platformei inclusiv prin mijloace automate sau algoritmi.
  • Practic, noua reglementare ar aduce în zona de supraveghere a CNA platformele precum YouTube, TikTok, Facebook, Instagram sau chiar platformele de conținut educațional livrat sub formă de video precum Udemy, însă încadrarea specifică a fiecărui business în această categorie este o analiză factuală care depinde de funcționalitățile fiecărei platforme în parte.

Ca instrument ajutător, Comisia Europeană a emis Comunicarea nr. 2020/C 223/02, care conține orientări ce pot asista atât furnizorii cât și CNA să stabilească încadrarea unei platforme în definiția legală, pe baza a 4 categorii de indicatori relevanți printre care relația dintre conținutul audiovizual și activitatea sau activitățile economice principale ale serviciului. De exemplu, o platformă de comerț electronic care cuprinde videoclipuri de promovare a produselor (cum ar fi Amazon) nu este considerată a fi un astfel de furnizor de platformă, întrucât generarea conținutului video are doar caracter auxiliar față de activitatea principală.

Proiectul legislativ pe care noi l-am analizat nu excludea din cuprinsul definiției „activitățile neeconomice, precum furnizarea de conținut audiovizual pe site-urile internet private și în cadrul comunităților de interese fără caracter comercial” astfel cum prevede Directiva că ar trebui să se întâmple. Totuși, apreciem furnizarea serviciului „către publicul larg”, ca și caracteristică esențială a platformei, presupune implicit excluderea activităților private și din reglementarea națională.

Spre exemplu, oferirea posibilității de încărcare conținut video pe intranetul unei companii nu reprezintă un serviciu de furnizare în sensul proiectului legislativ, întrucât conținutul nu este accesibil publicului larg.

În plus, atragem atenția că delimitarea activităților comerciale de cele necomerciale nu se face în funcție de scopul ori forma de organizare aferentă furnizorului platformei. De exemplu, și un ONG care operează o astfel de platformă se subscrie acelorași obligații legale.

Ce obligații aș putea avea ca furnizor de platformă de partajare a materialelor video?
  1. Protecția utilizatorilor. Dacă operezi o astfel de platformă, trebuie să îți protejezi utilizatori de conținut care incită la violență, ură sau săvârșirea de infracțiuni și să institui mecanisme adiționale de protecție a minorilor față de expunerea la conținut ce îi poate afecta.
  2. Verificarea conformității comunicărilor comerciale audiovizuale cu prevederile legale. Astfel, reclamele vor fi marcate ca atare, nu vor utiliza tehnici subliminale și nu vor cuprinde, printre altele, conținut discriminator sau ofensator.
  3. Protecția sporită a minorilor împotriva reclamelor care:
  • îi instigă în mod direct să cumpere un produs sau serviciu, prin exploatarea lipsei de experienţă ori a credulităţii lor;
  • îi încurajează în mod direct să îşi convingă părinţii sau pe alte persoane să cumpere bunurile ori serviciile care fac obiectul publicităţii;
  • exploatează încrederea specială pe care minorii o au în părinţi, profesori sau alte persoane;
  • prezintă în mod nejustificat minori în situaţii periculoase.

Ca să demonstrezi îndeplinirea acestor obligații, proiectul legislativ prevede că va trebui să incluzi în termenii și condițiile de utilizare a platformei tale faptul că este interzisă încărcarea de conținut care nu respectă regulile de mai sus. De asemenea, trebuie să oferi o funcționalitate de raportare a conținutului dăunător și să te asiguri că dispui de proceduri de eliminare a acestuia. Un exemplu în acest sens este mecanismul de „notice and take-down” operat de YouTube care oferă posibilitatea utilizatorilor să raporteze videoclipurile, urmând ca, în urma unei anchete interne acestea să fie șterse de pe platformă.

Care este rolul CNA?

CNA va menține o evidență a tuturor furnizorilor de platforme de partajare a materialelor video care sunt considerați a fi stabiliți pe teritoriul României, în sensul că au un sediu stabil pe teritoriul României la care desfășoară o activitate economică pe termen nedeterminat.

În calitate de autoritate de control în domeniu, CNA va putea să solicite:

  • furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video să îndepărteze conținutul ilegal sau să restricționeze accesul la acesta sau chiar afișarea explicită a unui avertisment către utilizatori în momentul accesării acestui conținut (Instagram, spre exemplu, are deja o astfel de funcționalitate disponibilă în aplicația sa);
  • furnizorilor de servicii de găzduire să înlăture, să dezactiveze sau să restricționeze accesul la o platformă de partajare a materialelor video;
  • operatorilor de registre să elimine numele de domeniu al platformei de partajare a materialelor video.

Mai mult decât atât, CNA va putea solicita de la un furnizor informații referitoare la persoanele care încarcă sau generează materiale video (utilizatorii) și date despre persoanele care furnizează servicii media audiovizuale sau de partajare a materialelor video (platformele) pe domenii și subdomenii în zona «.ro».

Pentru că proiectul legislativ transpune o Directivă europeană, reglementări similare sunt în curs de adoptare în toate țările membre UE. Astfel, majoritatea platformelor care operează pe teritoriul Uniunii vor fi supuse acestor obligații indiferent că ele nu se află sub jurisdicția României.

Ce urmează?

Consultarea publică s-a finalizat pe 24 aprilie 2021, proiectul urmând fi supus dezbaterii în Parlament: Pentru că termenul de transpunere a Directivei a fost depășit, cel mai probabil actul normativ va fi adoptat în procedură de urgență.

După intrarea în vigoare a Legii, operatorii care furnizează servicii de platformă de partajare a materialelor video aflați sub jurisdicția României vor avea obligația de a notifica intenția de a furniza o astfel de platformă către CNA, cu cel puțin 10 zile înainte de începerea activității, care va emite o autorizare de funcționare. Procedura notificării urmează să fie detaliată de către CNA după adoptarea proiectului legislativ. Până la acel moment, conform unei comunicări a CNA, dacă operezi o astfel de platformă, poți contribui la crearea unei liste a acestora prin adresarea către Biroul Licențe Autorizări.



Share our post

comments powered by Disqus