post-thumb

Cum comunici public rezultatele cercetării tale, fără să-ți micșorezi șansele la obținerea unui brevet?

Activitatea de cercetare poate conduce la inventarea unor produse sau procese noi, brevetabile. În cele mai multe cazuri, cercetătorii publică rezultatele activității lor în jurnale academice de specialitate ajutând astfel la diseminarea informației, și chiar perfecționarea invenției pe baza eventualelor comentarii ale comunității academice.

Totuși, pentru a maximiza șansele de acordare a unui brevet de invenție și în special, pentru a respecta cerința ca invenția să fie nouă, este esențial să fie respectate o serie de bune practici în legătură cu comunicarea publică a descoperirilor realizate. E un subiect despre care am povestit în cadrul workshop-urilor cu tematică juridică din cadrul primei ediții a Spin Off, organizat în primăvară – discuția m-a făcut să analizez mai temeinic situația, pentru alți cercetători care se pot afla în situații similare.

Conform Legii privind invențiile din România, invenția este nouă doar dacă nu este cuprinsă în stadiul tehnicii. Momentul în funcție de care se evaluează ce este cuprins în stadiul tehnicii este data depozitului cererii de brevet. În stadiul tehnicii sunt cuprinse orice cunoștințe accesibile publicului, care au fost divulgate sub orice formă și în orice format. Condiția esențială este ca divulgarea informațiilor către public să se fi făcut fără constrângerile unor clauze de confidențialitate.

Astfel, există o serie de divulgări care distrug noutatea invenției, și care ar face-o nebrevetabilă chiar dacă sunt divulgări ce provin de la inventator sau de la alte persoane. O astfel de divulgare este și publicarea invenției într-o revistă de specialitate întrucât prin publicare se oferă accesul publicului la informațiile ce vor fi ulterior cuprinse în cererea de brevet. Din acest motiv, este esențial ca descoperirile ce au dus la crearea invenției să fie ținute secrete până la momentul depunerii unei cereri de brevet.

Totodată, trebuie ținut cont și de faptul că protecția oferită de un brevet are o aplicabilitate teritorială, drepturile fiind acordate inventatorului doar într-o anumită jurisdicție. Astfel, informațiile care stau la baza unei invenții trebuie ținute secrete cu atât mai mult cu cât ele pot fi brevetate concomitent în mai multe jurisdicții

În acest sens, stadiul tehnicii cuprinde și orice cerere de brevet publicată oriunde în lume (pentru că, prin acea publicare, devine o informație accesibilă publicului), precum și cererile de brevet depuse la un oficiu internațional sau european și care desemnează România. Celor din urmă li se recunoaște apartenența la stadiul tehnicii, cu titlu retroactiv, de la momentul depunerii, însă doar dacă ajung să fie publicate.

Având în vedere că, până la publicare, este imposibil de verificat cu certitudine care cereri de brevet internaționale sau europene fac parte din stadiul tehnicii, apare cu atât mai importantă menținerea secretului informațiilor despre invenția în stadiu de cercetare.

Recapitulând, nu se pot breveta invențiile care au fost divulgate anterior depunerii cererii la OSIM prin:

  • publicare într-o revistă de specialitate;
  • cuprinderea într-un brevet publicat în orice stat, indiferent dacă cererea desemnează sau nu și teritoriul României;
  • cuprinderea într-un brevet dintr-un stat care desemnează România, de la data depunerii cererii (dacă brevetul ajunge să fie publicat).

În cazul în care se dorește protejarea invenției în mai multe jurisdicții, și pentru a nu se distruge noutatea acesteia, rutele pe care inventatorii le pot urma sunt următoarele:

  • fie se depune o singură cerere de acordare a brevetului la un oficiu internațional (WIPO) sau european (EPO) prin care se vor desemna mai multe jurisdicții;
  • fie se vor depune concomitent cereri individuale de acordare a brevetelor la oficiile naționale (în cazul României – OSIM) în fiecare stat în care se dorește protejarea invenției.

O dată cu apariția normelor locale privind înființarea spin-off-urilor, subiecte precum cele de mai sus vor deveni frecvente în mințile cercetătorilor - așa că dacă activezi în domeniul cercetării-dezvoltării și ai și alte curiozități de natură juridică, lasă-mi un comentariu.

Imagine de ThisisEngineering RAEng disponibilă pe Unsplash



Share our post

comments powered by Disqus